Conform celui mai recent studiu GfK:

România se situează în media europeană, respectiv 0,5 – 2% practicanţi pasionaţi de jocuri de noroc din totalul populaţiei peste 18 ani. În ţara noastră acest indicator este de 0,6% din populaţia de peste 18 ani

• 15% din totalul populaţiei de peste 18 ani a jucat cel puțin o dată în ultimul an jocuri de noroc de tip loto, pariuri sportive offline, jocuri de tip slot machines, jocuri online sau jocuri de cărți;
• România se situează la limita de jos a mediei europene privind consumul de jocuri de noroc, cu 0,6% din populația de peste 18 ani ca practicanţi care au depăşit linia divertismentului, în raport cu media europeană care se situează între 0,5 și 2% indivizi cu probleme de joc din totalul populaţiei de peste 18 ani;
• Românii care joacă săptămânal sunt în general bărbaţi tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, necăsătoriţi, din mediul urban;
• Cei mai mulţi joacă de plăcere, dar şi pentru a câştiga bani;
• Cei care joacă pentru a câştiga bani pot intra în ispita de a cheltui mai mult decât şi-au propus şi sunt conduşi de dorinţa de a recupera sume pierdute iniţial.

În ultimul an, 15% dintre românii cu vârsta de peste 18 ani au practicat cel puţin o dată un joc de noroc, conform celei mai recente cercetări realizate de către GfK România, care şi-a propus să măsoare incidenţa jocurilor de noroc în România.

Potrivit psihologilor, unele persoane pot dezvolta un comportament compulsiv în legătură cu jocurile de noroc, principalul obiectiv de atins în cercetarea realizată de GfK fiind tocmai acela de a elucida pentru câţi români practicarea jocurilor de noroc a intrat în zona problematică.

Jocul cu frecvenţă rară

25% dintre bărbaţii români (peste 18 ani) au jucat măcar o dată jocuri de noroc în ultimul an. Femeile care au încercat jocurile de noroc în ultimul an sunt mult mai puţine: 7% din totalul femeilor de peste 18 ani.

Jucătorii ocazionali, respectiv cei care au declarat că au practicat cel puţin o dată un joc de noroc în ultimul an, se regăsesc într-o mai mare măsură în oraşele mici, cu până în 30.000 locuitori (urbanul mic), unde posibilităţile de distracţie de orice tip sunt mai limitate.

Jocul cu frecvenţă ridicată

Jucătorii care practică unul dintre jocurile de noroc cu frecvenţă cel puţin săptămânală sunt preponderent bărbaţi tineri, necăsătoriţi, din mediul urban, cu educaţie medie şi cu un venit mediu pe gospodărie de aproximativ 2,500 lei. 32% dintre jucătorii ce practică jocuri de noroc cu frecvenţă săptămânală au între 18 şi 24 ani.

În general, jucătorii cu frecvenţă săptămânală joacă/ pariază pentru distracţie şi pentru a câştiga bani. Întrebaţi care sunt motivele de joc, 87% au declarat că se simt bine atunci când joacă, în timp ce 74% au afirmat că joacă/ pariază şi pentru a câştiga bani.

În identificarea jucătorilor cu probleme, studiul a folosit criterii utilizate la nivel internațional, care au fost definite de psihologi specializaţi în tratarea problemelor de joc. Conform datelor rezultate, incidența jucătorilor cu probleme în rândul românilor de peste 18 ani este de 0,6%, respectiv 98.000 de indivizi.

Studiul “Pariurile și Jocurile de noroc în România” a fost realizat de GfK România pentru Asociaţia ROMSLOT şi Romanian Bookmakers – Patronatul organizatorilor de Pariuri din Romania, culegerea datelor fiind realizată în perioada 25 iulie – 16 august 2016, pe un eşantion reprezentativ naţional +18 ani, metoda de culegere a datelor fiind interviuri faţă în faţă, realizate în gospodăria respondentului, completate împreună cu un operator GfK, asistat de tabletă.

“Faptul că organizaţiile noastre au comandat un astfel de studiu cred că reprezintă o dovadă de maturitate a industriei de jocuri de noroc din România. Raportându-ne la statisticile din Europa privind numărul de jucători care practică în mod frecvent jocurile de noroc, putem spune că românii nu au probleme de joc mai mari ca ale europenilor, dimpotrivă, ne situăm la pragul de jos al mediei europene, aflată între 0,5 şi 2%. Cu toate acestea, nu putem spune că problema nu există. Tocmai de aceea o tratăm în mod real și direct, de 4 ani, prin intermediul programului Joc Responsabil” declara Viorela Rădoi, Director Executiv al ROMSLOT, Asociaţia Organizatorilor de Sloturi din România.